Portretul unui lider: Warren Staley

În 1966, Warren Staley a participat la un stagiu de practică în cadrul Cargill ca procesor de date. Staley a avut nevoie doar de câteva luni pentru a realiza că aparţinea cu adevărat în această companie. La momentul respectiv, compania se extindea rapid pe tot globul — o oportunitate care îl fascina pe Staley. După ce s-a alăturat companiei în 1969, deceniu după deceniu, Staley a urcat în nivelurile organizaţionale ale companiei. A ocupat posturi în Anglia şi Argentina, precum şi în America de Nord şi America Latină, impresionându-şi colegii prin etica sa de muncă şi prin stilul orientat spre echipă. Aceştia îl descriau ca „subtil, neostentativ, preferând să asculte decât să vorbească... dar consecvent şi neobosit în urmărirea unui obiectiv stabilit.”

În 1999, la exact 30 de ani după începutul muncii sale în cadrul diviziei Cargill pentru morăritul porumbului, Staley a fost numit noul director executiv Cargill. Era momentul schimbării secolului şi începutul unei schimbări dramatice a modului de abordare a obiectivelor în cadrul Cargill. „Menţinerea situaţiei curente nu este o opţiune”, le-a explicat Staley angajaţilor. „Trebuie să înţelegem clienţii mai bine decât o fac concurenţii noştri şi, în anumite cazuri, să înţelegem necesităţile clienţilor chiar mai bine decât clienţii.”

Mesajul era clar: Cargill avea să-şi îndrepte atenţia spre exterior, aprofundând relaţiile cu partenerii, colaborând mai îndeaproape cu clienţii şi dezvoltând inovaţii pentru a răspunde unor necesităţi specifice.

„Trebuie să acceptăm şi să iniţiem schimbarea pentru a prospera şi a ne dezvolta.”
— Warren Staley, Director executiv al Cargill

Noul plan al companiei Cargill, denumit Intenţia strategică, era un cadru de lucru care încuraja partajarea sistemului de conducere şi diversificarea activităţilor de afaceri pentru a diferenţia în mod clar compania Cargill de concurenţă ca „partener preferat” al clienţilor.

Eforturile de ocupare a unei poziţii unice pe piaţă au condus şi la iniţierea unui efort de re-branding în 2002. Staley a prezentat un nou obiectiv al companiei: cel de a deveni „liderul global pentru hrana acestei lumi”— o idee care se extindea dincolo de alimente şi agricultură. „Viziunea noastră este cea de a hrăni potenţialul oamenilor în locurile în care avem nevoie să ne desfăşurăm activitatea”, a spus el. Concentrarea Directorului executiv asupra îmbogăţirii comunităţilor a dus echipe de voluntari pe tot globul. În Kenya, Cargill a finanţat activităţi medicale pentru a trata viermii intestinali care afectau peste 150.000 de copii. În Vietnam, angajaţii au construit şcoli complet dotate, iar în Mexic, ei au construit zeci de case împreună cu Habitat for Humanity. Pe durata în care Staley a deţinut postul de Director executiv, Cargill a primit mai multe distincţii pentru filantropie, inclusiv Premiul din 2001 pentru excelenţă în servicii comunitare, acordat de fundaţia Points of Light Foundation.

După nouă ani în care s-a aflat la conducere, Staley s-a pensionat în 2007, lăsând în urmă o moştenire de colaborare care a rămas o valoare capitală a companiei Cargill. Contribuţia sa finală a fost academia High Performance Leadership Academy a companiei Cargill, care a instruit peste 12.500 de lideri de companii, inclusiv Directorul executiv din prezent al companiei, David MacLennan. „[Acum avem] centrul de conducere Staley”, explică MacLennan, „deoarece el a schimbat modul în care Cargill aborda calitatea de conducere.” Fostul Director executiv, Greg Page, a explicat cel mai bine contribuţia lui Staley la dezvoltarea unei noi companii Cargill: „El a condus transformarea companiei într-un furnizor de soluţii orientat pe client; el a instituit un nou model de conducere partajată; el a remodelat organizaţia în moduri care au adus noi dezvoltări şi el a dat cel mai bun exemplu a ceea ce înseamnă să fii un cetăţean corporativ.”

În 1969, tânărul Staley (al treilea de la stânga) îşi începe cariera în cadrul Cargill ca simplu comerciant, dezvoltându-se treptat şi devenind Director executiv în 1999.